Parlamentul European amână cu circa două săptămâni un vot-cheie pe „Pachetul auto”: ce se schimbă la ținta din 2035, flotele de firmă și mașinile electrice mici
Comisia de transport a Parlamentului European și-a amânat votul de pe 5 octombrie privind relaxarea țintei CO2 pentru 2035. Ce conține pachetul (90% în loc de 100%, super-credite pentru electricele mici, ținte pentru flotele marilor companii), cine decide și când, și ce ar putea însemna pentru cumpărătorii și firmele din România.
Un vot important pentru viitorul mașinilor noi din Europa a fost amânat. Comisia pentru transport și turism (TRAN) a Parlamentului European urma să voteze pe 5 octombrie poziția sa privind „Pachetul auto” al Comisiei Europene, care relaxează ținta de zero emisii pentru mașinile noi din 2035. Potrivit Der Spiegel, care citează biroul eurodeputatului german Jens Gieseke (PPE) și un purtător de cuvânt al grupului PPE, votul s-a amânat cu aproximativ două săptămâni. Partidele de centru au nevoie de mai mult timp pentru un compromis. Deutschlandfunk vorbește de o amânare de „câteva săptămâni”.
O precizare: cine decide de fapt
Votul amânat nu este decizia finală și nici măcar votul principal din Parlament. Potrivit Observatorului legislativ al Parlamentului European, pentru revizuirea standardelor CO2 la autoturisme și utilitare (procedura 2025/0420(COD)):
- comisia responsabilă este ENVI (mediu), cu raportorul Massimiliano Salini (PPE, Italia);
- TRAN (transport) și ITRE (industrie) dau doar avize. Jens Gieseke este raportorul avizului TRAN, iar Matej Tonin pe cel al ITRE.
Avizul TRAN contează politic, pentru că arată dacă se poate forma o majoritate. Legea propriu-zisă trece însă prin ENVI, apoi prin plenul Parlamentului și prin Consiliul UE (statele membre).
Ce conține „Pachetul auto”
Comisia Europeană a prezentat pachetul pe 16 decembrie 2025. Principalele piese:
1. Revizuirea standardelor CO2 pentru mașini și utilitare - Din 2035, constructorii ar trebui să reducă emisiile medii ale mașinilor noi cu 90% față de 2021, nu cu 100%. Restul de 10% ar trebui compensat prin oțel cu emisii reduse produs în UE sau prin combustibili sintetici (e-fuels) și biocombustibili. Potrivit electrive, până la 7 puncte procentuale pot veni din oțel și până la 3 din combustibili. - Practic, după 2035 s-ar putea vinde în continuare plug-in hybride, mașini cu range extender și chiar mașini doar pe benzină sau motorină, în limita țintei de flotă. Potrivit electrive, Comisia estimează că 27–29% dintre înmatriculările noi de după 2035 ar avea încă un motor termic. - Super-credite pentru electricele mici: mașinile electrice de cel mult 4,2 m fabricate în UE ar conta mai mult în calculul emisiilor medii ale unui constructor (de 1,3 ori, potrivit electrive). Asta ar încuraja lansarea de modele electrice mici și accesibile. - Mai multă flexibilitate pentru 2030: ținta ar putea fi îndeplinită în medie pe 2030–2032, nu an de an. Pentru utilitare, ținta din 2030 scade de la 50% la 40%.
2. Regulamentul privind vehiculele corporative curate (flotele de firmă) Comisia spune că mașinile de firmă reprezintă circa 60% din înmatriculările de mașini noi din UE și până la 90% din cele de utilitare. Propunerea obligă statele membre să asigure, din 2030, că o anumită pondere din mașinile și utilitarele noi înmatriculate de companiile mari sunt cu emisii zero sau reduse, cu o sub-țintă separată pentru vehiculele cu emisii zero. Țintele diferă de la o țară la alta, iar statele aleg singure măsurile prin care le ating. Potrivit Leaseurope, din 2028 statele n-ar mai putea subvenționa mașinile de firmă decât dacă sunt cu emisii reduse sau zero și fabricate în UE.
3. Restul pachetului: un „Battery Booster” de 1,8 miliarde de euro pentru industria europeană de baterii (din care 1,5 miliarde în împrumuturi fără dobândă), o categorie nouă de omologare pentru mașinile electrice mici (M1E) și simplificări administrative estimate de Comisie la circa 706 milioane de euro pe an.
Ce e în joc
Grupul PPE, cel mai mare din Parlament, vrea să relaxeze regulile mai mult decât propune Comisia, potrivit Der Spiegel și Deutschlandfunk. Nu are însă deocamdată o majoritate cu socialiștii și liberalii. De aici amânarea. La nivelul statelor membre, țări precum Spania, Franța, Danemarca și Belgia, vor, potrivit electrive, o electrificare mai ambițioasă. Compromisul se negociază deci între cei care vor mai multă libertate pentru motoarele termice și cei care vor să păstreze presiunea spre electric.
Pentru context: Parlamentul European a votat inițial interdicția practică a mașinilor noi cu emisii după 2035 pe 14 februarie 2023, cu 340 de voturi pentru și 279 împotrivă.
Calendarul
| Etapă | Când |
|---|---|
| Votul avizului TRAN | amânat de la 5 octombrie cu aproximativ două săptămâni (Der Spiegel) |
| Vot în plenul Parlamentului European | așteptat pe 23 noiembrie 2026 (Legislative Train al PE) |
| Poziția Consiliului UE (orientare generală) | așteptată pe 11 decembrie 2026 (Legislative Train al PE) |
| Negocieri finale Parlament–Consiliu–Comisie (trilog) | după ce ambele instituții au o poziție |
Pentru adoptare e nevoie de majoritate simplă în Parlament și de majoritate calificată în Consiliu: cel puțin 15 state care reprezintă cel puțin 65% din populația UE. Până la finalul trilogului, nimic nu e definitiv. Ținta actuală de 100% din 2035 rămâne legea în vigoare până la adoptarea unei modificări.
Unghiul românesc
Flotele de firmă. Anexa la propunerea privind vehiculele corporative, publicată de Consiliul UE, pune România în grupul cu cele mai mici ținte, alături de Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia și altele:
| România (companii mari) | Din 2030 | Din 2035 |
|---|---|---|
| Autoturisme noi: emisii zero + emisii reduse | 48% | 67% |
| din care minimum emisii zero | 31% | 56% |
| Utilitare noi: emisii zero + emisii reduse | 28% | 67% |
| din care minimum emisii zero | 25% | 56% |
Pentru comparație, Germania ar avea 83% și 54% din 2030, iar Belgia, Olanda sau Suedia 90% și 58%.
Ce ar putea însemna (deducțiile noastre, nu prevederi ale legii):
- Pentru firmele mari din România, dacă propunerea trece în forma actuală, statul român ar trebui să găsească măsuri (fiscale sau de altă natură) prin care, din 2030, aproape jumătate din mașinile lor noi să fie electrice sau cu emisii reduse, iar aproape o treime complet electrice. Cum ar arăta aceste măsuri nu se știe încă.
- Pentru cumpărătorii persoane fizice, efectul ar fi mai degrabă indirect: mai multe mașini electrice ieșite din flote pe piața second-hand, peste câțiva ani.
- Motoarele termice după 2035: dacă relaxarea trece, cumpărătorii români ar putea găsi în continuare mașini noi cu motor termic și după 2035. Nu știm însă la ce preț, pentru că producătorii ar trebui să compenseze emisiile cu oțel „verde” sau combustibili sintetici.
- Electricele mici: super-creditele pentru modelele sub 4,2 m fabricate în UE ar putea aduce mai multe electrice mici și accesibile. Pentru piața românească, sensibilă la preț, ar fi o veste bună.
Între timp, regulile naționale se schimbă deja. De exemplu, de la 1 octombrie, mașinile electrice plătesc o rovinietă de 228 de lei, despre care am scris în articolul despre noua rovinietă. Pentru infrastructura de încărcare, vezi apelul e-Mobility RO de 49,5 milioane de euro.
Ce înseamnă pentru șoferi
- Nimic nu se schimbă azi. Amânarea privește un aviz, nu legea finală. Ținta de 100% pentru 2035 rămâne în vigoare până la adoptarea unei modificări.
- Datele de urmărit: votul TRAN reprogramat (a doua jumătate a lui octombrie), plenul de pe 23 noiembrie și poziția statelor membre pe 11 decembrie.
- Dacă ai o firmă cu flotă, merită urmărite țintele naționale pentru mașinile corporative. Dacă trec, România ar trebui să le transpună în măsuri concrete până în 2030.
