Cu Tesla Model 3 spre Köln, partea 2: cine merge, de fapt, încet pe autostradă?
A doua zi a drumului meu cu Tesla Model 3 spre Köln: de la Timișoara, prin Ungaria, până în Austria. Cât mai arată bateria după 124.000 km, cum mi-a planificat mașina opririle la Supercharger, cu ce putere a încărcat și ce am văzut pe autostradă despre mașinile pe combustie.
După prima zi, în care am traversat România prin munți până la Timișoara, a venit momentul să ies din țară. În partea a doua a drumului spre Köln am plecat cu Tesla Model 3 din Timișoara, am trecut prin Ungaria și am ajuns în Austria, la Parndorf, apoi mai departe, după Viena. Pe drum am vrut să aflu trei lucruri: câtă autonomie mai are bateria după 124.000 km, cât de bine îmi planifică mașina opririle la Supercharger și dacă e adevărat că pe autostradă doar electricele merg încet. Toate cifrele de mai jos le-am citit pe bord sau pe stație și le vedeți în videoclipul de pe canalul "Mașina Timpului".
Plecarea din Timișoara: bateria la 100%
În Timișoara am stat de vorbă cu un prieten pe care nu-l mai văzusem de mult și am profitat de pauză ca să încarc mașina până la 100%, cu energie ieftină. Am plecat pe la 15:10, pe o caniculă serioasă și cu vânt din față-lateral.
La 100%, mașina îmi arăta 508 km autonomie estimată. Când era nouă, la același procent arăta 550 km. Din diferența asta, eu estimez o stare de sănătate a bateriei de aproximativ 92%, după 124.000 km. Nu e o măsurătoare de laborator, ci o comparație simplă a estimării de pe bord, dar e un indiciu bun pentru cei care se tem de degradare.
Calculul pentru etapa asta era simplu. Navigația îmi dădea cam 491 km până la Parndorf, iar puțin mai târziu aveam 440 km de mers și 440 km de autonomie. Dacă reușeam să rămân sub 140 Wh/km, ajungeam fără oprire, cu cel puțin 1% în baterie. Peste această valoare, trebuia să încarc pe drum. Ca reper, de la plecarea din Iași computerul de bord arăta 726 km parcurși, cu o medie de 138 Wh/km.
Rovinete și un detaliu util pentru Germania
Înainte de vamă am oprit să cumpăr rovinietele pentru Ungaria și Austria. În Ungaria rovinieta e electronică, iar pe cea austriacă am lipit-o pe parbriz, chiar lângă cea din Elveția, de pe un drum mai vechi. Atenție dacă plănuiți drumuri viitoare: conform "ASFINAG", 2026 este ultimul an în care Austria mai vinde rovinieta autocolant, iar din 2027 rămâne doar varianta digitală, legată de numărul de înmatriculare.
În videoclip vorbesc și despre „plachetele de mediu” din Germania (Umweltplakette), necesare pentru a intra în zonele cu emisii reduse din marile orașe. Un update important: conform "TÜV NORD" și documentului "Bundesrat" din septembrie 2026, de la 1 octombrie 2026 vehiculele cu număr de înmatriculare electric german („E”) nu mai au nevoie de plachetă. Pentru celelalte vehicule, regula rămâne. Dacă mergeți cu o electrică înmatriculată în România în orașe precum Köln, verificați înainte de plecare dacă aveți nevoie de plachetă verde. Ea se poate cumpăra de la organisme precum TÜV sau DEKRA, chiar și online, pe baza talonului.
Mitul vitezei: mașinile pe combustie merg mai încet decât crezi
Una dintre poveștile pe care le aud des e că mașinile pe combustie merg 130 km/h fără oprire, în timp ce electricele se târăsc. Pe autostrada din Ungaria am văzut altceva. Multe mașini mergeau în spatele camioanelor sau în jur de 110–115 km/h. Am filmat, de exemplu, un Volkswagen Passat TDI cu numere de Suceava care mergea cu 93 km/h, clar ca să economisească motorină pe un drum lung. Am mai văzut și grupuri care mergeau cu 130, dar nu erau multe.
Eu am mers cu cruise control la 120 km/h, poziționat comod în spatele mașinilor care mergeau cam cu aceeași viteză. Peste 120 nu mă simt bine pe drum lung. Concluzia mea: și pe combustie mulți merg „la consum”, iar diferența de timp față de o electrică bine condusă e mult mai mică decât se spune.
Pe drum am trecut și pe lângă șantierul fabricii BYD de la Szeged. Nu s-a văzut foarte clar din autostradă, dar e uriaș. Este prima fabrică de autoturisme BYD din Europa, iar conform "Reuters", producția de serie ar urma să pornească în ultimul trimestru din 2026.
Mașina îmi spune unde și cât să stau
Am lăsat navigația Tesla să planifice tot drumul până la Köln. Inițial, planul arăta așa: 9 minute de încărcare la Tatabánya, 14 minute la Parndorf și 14 minute la Amstetten, cu bucăți de câte aproximativ două ore de mers între ele. Pe drum, calculele s-au tot ajustat. La un moment dat, mașina îmi arăta că ajung cu 17% la prima stație și că trebuie să stau doar 7 minute.
Sigur, poți alege să stai mai mult sau mai puțin. Dacă stai mai mult la o oprire, uneori dispare complet una dintre încărcările următoare. După Budapesta au început lucrările și traficul s-a îngreunat, iar cu câteva minute înainte de stație bateria a început singură precondiționarea.
Tatabánya: 7 minute și gata
La Supercharger-ul din Tatabánya, în Ungaria, erau deja câteva mașini la încărcat. Puterea a urcat în jur de 152 kW, iar mașina îmi spunea că mai am 7 minute până pot continua. Exact atât am stat. Ecranul mi-a arătat imediat cât am plătit: 2.390 de forinți pentru aproximativ 15 kWh.
Ce mi-a plăcut: la plecare, estimarea pentru sosirea la Parndorf era 7%, dar după ce s-a mai liniștit traficul a crescut la 13%. Pe etapa de la Tatabánya până în Austria am făcut 134 km într-o oră și 14 minute, cu un consum de 157 Wh/km, iar media de la Iași a urcat la 143,4 Wh/km. Vântul și ritmul din trafic se văd în consum.
Parndorf: bateria la 5%, peste 200 kW la stație
Supercharger-ul de la Parndorf e foarte aproape de autostradă, cu multe locuri libere, un Burger King deschis și toaletă aproape, ceea ce contează mult când călătorești singur. Am ajuns cu doar 5% în baterie. Până am urcat înapoi în mașină după ce am băgat mufa, încărcarea pornise deja, fără card și fără aplicație.
Puterea a trecut de 200 kW: stația arăta 205 kW, mașina 206–207 kW. Conform "Tesla România", Model 3 poate încărca la Supercharger cu până la 250 kW. Eu n-am mai văzut de mult vârful acela vara, iar în condițiile de pe drum, cu baterie caldă, am stat în jur de 200–210 kW. Am stat 13 minute și am ajuns la 50%.
De ce nu încarc până la 80% sau 100%
Pe drum lung prefer opriri dese și scurte. Am încărcat la Parndorf doar până la 50%, cât să ajung cu aproximativ 10% la următoarea oprire. Partea de jos a bateriei încarcă cel mai repede, deci câteva minute în plus la 80–100% nu merită. Mai ales seara, când oboseala se simte și oricum nu mai poți conduce trei ore la rând.
Liniște în habitaclu și somn lângă benzinărie
Pe centura Vienei, într-un tunel, am făcut un mic test: am lăsat geamurile puțin deschise, apoi le-am închis. Diferența e mare, iar în mașină s-a făcut liniște. Tesla spune că noul Model 3 are sticlă acustică pe 360 de grade, adică la toate geamurile, nu doar în față.
Pe la 20:28 am tras într-o benzinărie mare, cu toaletă, mi-am găsit un loc mai întunecat lângă niște boscheți și m-am pus la somn câteva ore. Dimineața am pornit mai departe spre Köln, în partea a treia.
Ce înseamnă pentru șoferi
- O baterie cu mulți kilometri nu e o problemă. După 124.000 km, estimarea mea e o stare de sănătate de aproximativ 92%, iar mașina încarcă încă peste 200 kW.
- Planificatorul de drum al mașinii face munca grea. Îți spune unde să oprești, cât să stai și cu ce procent ajungi, iar estimările se ajustează pe drum.
- Opririle scurte sunt mai eficiente. 7 minute la Tatabánya și 13 la Parndorf, cât o cafea și o pauză de toaletă.
- Viteza contează mai puțin decât crezi. Pe autostradă, mulți șoferi de mașini pe combustie merg sub 120 km/h, așa că un ritm constant de 120 nu te face „cel mai lent”.
- Pregătiți actele pentru străinătate. Rovinietele pentru Ungaria și Austria se iau înainte de intrarea pe autostradă, iar pentru Germania verificați regula plachetei de mediu.
Dacă ați ratat începutul, citiți prima parte a drumului spre Köln, prin munții României.
